Grigore Gafencu - cunoscut diplomat, gazetar și memorialist, rudă cu Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei
Grigore Gafencu (n. 30 ianuarie 1892, Bârlad - d. 30 ianuarie 1957, Paris) a fost un om politic, diplomat și ziarist român.
Grigore Gafencu (n. 30 ianuarie 1892, Bârlad - d. 30 ianuarie 1957, Paris) a fost un om politic, diplomat și ziarist român.
După
studiile superioare, își ia doctoratul în Drept la Universitatea din București.
În timpul Primului Război Mondial, pentru participarea pe front ca locotenent,
a primit Ordinul "Mihai Viteazul". După război devine ziarist și
înființează ziarul "Timpul familiei" care, tradus în limba franceză,
a fost distribuit în mai multe țări. La vârsta de 32 de ani este ales deputat
în Camera Deputaților și funcționează ca adjunct al ministrului de externe, în
guvernul Maniu din 1928. În 1938 devine ministru al afacerilor străine. Timp de
doi ani a încercat să asigure neutralitatea României, prinsă între Germania și
Uniunea Sovietică. Datorită străduințelor sale, la 13 aprilie 1939, România
primește garanțiile Angliei și Franței, care însă nu au fost respectate. După anexarea
Basarabiei, nordului Bucovinei și a Ținutului Herței de către Uniunea Sovietică
în 1940, Gafencu este trimis ca ambasador la Moscova unde rămâne în post până
la începutul războiului împotriva Uniunii Sovietice, la 21 iunie 1941. În
timpul războiului, Grigore Gafencu pleacă din România și se stabilește la
Geneva în Elveția.
În Elveția, Grigore Gafencu colaborează
la "Journal de Genève" și la alte ziare din Europa. În anul 1944 îi
apare cartea "Preliminariile războiului din Răsărit". După război se
mută la Paris unde, în anul 1946, publică volumul "Ultimele zile ale
Europei". Considerată o carte clasică, a fost tradusă în mai multe limbi.
Ea se referă la descrierea călătoriilor întreprinse în anii 1939 și 1940 în mai
multe capitale "în căutarea Europei". În prefața cărții autorul
avansează ideea că "lumea a făcut un război ca să omoare zonele de
influență: noi trebuie să facem o pace ca să le omorâm a doua oară".
În
anul 1947 merge în Statele Unite ale Americii, invitat de "Yale University
Press" pentru o serie de conferințe și ține apoi cursuri la "New York
University". Inițiază formarea de grupuri care să propage "Mișcarea
Europeană", adică o federalizare a statelor europene, în care să fie
inclusă și România. Participă la înființarea "Comitetului Europa
Liberă" și organizează în apartamentul său din Park Avenue (New York)
întrunirile numite "Tuesday Panels". În fiecare marți seara, aduna
aici fruntași politici exilați din țările de sub captivitate comunistă, care,
împreună cu oameni politici americani, discutau problemele la ordinea zilei. În
aceste întruniri Gafencu domina dezbaterile prin informațiile sale, prin
intervenții și sugestii.
Grigore
Gafencu a fost membru în "Comitetul Național Român" încă de la
formarea lui, în 1949, în fruntea grupului personalităților din afara
partidelor politice, și l-a părăsit la începutul anului 1952, cu ocazia primei
crize a Comitetului.
A fost unul din fondatorii "Ligii
Românilor Liberi".
S-a
stins din viață la 30 ianuarie 1957, în locuința sa din Paris.