PROGNOZA METEO EUROPA VARA 2014

Temperaturile vor fi peste normal aproape peste tot

sursa: http://www.accuweather.com/

Reziduurile de pesticide în produsele agro alimentare - la un nivel ridicat de peste 97%

Reziduurile de pesticide în produsele agro alimentare rămân la un nivel ridicat de peste 97%

Peste 97% din mostrele testate prin programul de monitorizare a pesticidelor în alimente a arătat faptul că acestea conţin reziduuri în limita legal admisă, au anunţat cei de la Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA).

Aceste rezultate sunt parte din al cincilea raport anual privind reziduurile de pesticide din mâncare din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, Norvegia şi Islanda.

Raportul EFSA, Divizia Pesticide are la bază analiza a peste 79.000 de mostre colectate de autorităţile naţionale în 2011.

„Raportul Uniunii Europene cu privire la reziduurile de pesticide din alimente arată faptul că nivelul de adeziune rămâne ridicat – peste 97% pentru al treilea an consecutiv. În acest proiect, rolul cel mai important l-au avut autorităţile naţionale pentru a colecta şi analiza zeci de mii de mostre în fiecare an”, a declarat Jose Tarazona, directorul diviziei de Pesticide din cadrul EFSA.

Ca parte din exerciţiul de monitorizare, fiecare din cele 29 de ţări efectuează două controale: un program naţional adaptat nevoilor naţionale ale fiecărui stat în parte şi un program coordonat de UE. Prin ambele programe, în 2011, un record de 79.035 de mostre din 647 de alimente au fost verificate pentru prezenţa a 900 de pesticide. Analizele urmăreau atât pesticidele aprobate în interiorul Uniunii Europene, cât şi a celor care nu sunt utilizate de obicei în regiune.

În cadrul programelor naţionale s-a descoperit că 97,5% din mostrele analizate conţin reziduuri de pesticide în limitele legale ale UE, dar la nivelul maxim admis.

În cazul alimentelor organice, nivelul de reziduuri de pesticide era sub cel de la produsele non-organice (0,5% comparativ cu 2,6%).

În cazul alimentelor importate, rata era şi de până la patru ori mai mare comparativ cu alimentele de la producătorii naţionali (3,7% comparativ cu 0,9%). 

Rezultatele programului coordonat de UE au arătat că 98,1% din mostrele analizate au un conţinut de reziduuri în limitele admise de lege, din acestea 53,4% nu au nicio urmă de reziduuri.

Alimentele cu cel mai mare conţinut de reziduuri sunt spanacul (6,5%), fasolea verde (4,1%), portocale (2,5%), castraveţi (2,1%) şi orezul (2%).

La polul opus sunt faina (0,3%) şi cartofii (0,6%). 

Pe baza rezultatelor programelor de monitorizare 2011, EFSA a concluzionat nu a existat nici un risc pe termen lung pentru sănătatea consumatorilor de la 99% din cele 171 de pesticide evaluate.

Raportul a remarcat faptul că două pesticide prezintă un risc crescut pentru sănătatea oamenilor.

Ambele substanțe au fost interzise în UE începând cu 1979, dar continuă să fie prezente în lanțul alimentar, fiind încă prezente în mediu. 

Metodologia utilizată de către EFSA clasifică pesticide în grupuri de evaluare cumulative pe baza proprietăților lor toxicologice similare. 

sursa:http://www.recolta.eu

EUROPARLAMENTARE-2014

Alegerile europarlamentare au început joi 22 mai în Olanda

Alături de Marea Britanie, această țară deschide alegerile pentru Parlamentul European. Anul acesta alegerile stau sub semnul ascensiunii partidelor eurofobe în mai multe țări importante, relatează agențiile internaționale de presă, citate de Agerpres.

Birourile de vot din Olanda s-au deschis în jurul orei locale 07:30 (05:30 GMT), dând startul scrutinului-maraton ce vizează desemnarea a 751 de deputați ai Parlamentului European cu un mandat de cinci ani.

În acest sens, aproximativ 400 de milioane de alegători sunt chemați la vot între 22-25 mai în cele 28 de țări ale Uniunii Europene.

Aproape 13 milioane de alegători îi vor alege joi pe cei 26 de eurodeputați ce vor reprezenta Olanda în Parlamentul European.

Diferitele sondaje de opinie arată că participarea la vot nu va depăși 40% în această țară.

Se estimează că 25% dintre alegătorii olandezi sunt încă indeciși.

Cu toate că europenii nu votează în aceeași zi în toate țările din UE, rezultatele vor fi cunoscute în același timp în toate statele membre, odată închise urnele de votare italiene duminică la 21:00 GMT.

Totuși, sondaje de opinie de tip exit-poll sunt așteptate mai devreme în anumite țări, printre care și Olanda, unde Partidul pentru Libertate al deputatului anti-islam și eurosceptic Geert Wilders este considerat favorit, alături de liberalii premierului Mark Rutte și centriștii D66.

Socialiștii conduc în sondaje la alegerile europarlamentare 2014

5 martie 2014

Un sodaj de opinie realizat în toate cele 28 de state membre ale UE arată că, în acest moment, la alegerile eruoparlamentare din mai grupul socialiștilor (S&D) ar putea obține cele mai multe mandate, 209.

Potrivit sondajului realizat de PollWatch2014, Partidul Popular European, grupul care deține în prezent cele mai multe locuri, 274, ar mai obține, la alegerile din mai, doar 202 mandate.

În România, arată sondajul PollWatch2014, S&D ar urma să obțină 13 mandate, PPE 10 mandate, ALDE este creditat cu 7 locuri în Parlamentul European, în timp ce alți 2 eurodeputați ar urma să fie independenți.

Grup	Mandate actuale	Mandate potivit estimărilor
EPP	274	202
S&D	194	209
ALDE	85	61
G/EFA	58	44
ECR	57	45
EUL/NGA	35	67
EFD	31	31
NI	32	91
TOTAL	766	751

EPP – Partidul Popular European

S&D – Alianța Progresistă a Socialiștilor Europeni

ALDE – Alianța Liberarilor și Democraților pentru Europa

G/EFA – Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană

ECR – Conservatorii și Reformiștii Europeni

EUL/NGA – Stânga Unită Europeană–Stânga Verde Nordică

EFD – Europa Libertății și Democrației

NI – europarlamentari neafiliați

În urma alegerilor programate în luna mai a acestui an, numărul total al membrilor Parlamentului European va fi redus de la 766, cât numără în prezent, la 751.

Sursa: paginaeuropeana.ro

Candidații independenți sunt pe buzele multor posibili alegători!



surse: www.b365.ro; paginaeuropeana.ro; http://www.revista22.ro

INUNDATII IN BALCANI

20 mai 2014

Intemperii grave in Balcani: 47 de persoane şi-au pierdut viaţa, în ultimele zile, în urma celor mai grave inundaţii din ultimii 120 de ani în Serbia şi Bosnia-Herţegovina.

În Serbia, puhoaiele ameninţă centrala electrică Nikola Tesla, care alimentează cu electricitate cea mai mare din ţară, iar un oraş, situat la sud-vest de capitala Belgrad, a fost înghiţit aproape în totalitate de ape.

Situaţia este disperată şi în ţara vecină, Bosnia-Herţegovina.

În multe localităţi nivelul apei depăşeşte doi metri.

Hidrologii se tem că o nouă creştere a nivelului apelor râului Sava şi Morava  vor ameninţa noi localităţi din Serbia şi Bosnia, relatează AFP.

Oraşul Samac din nordul Bosniei, de unde au fost evacuaţi aproape în totalitate cei 26.000 de locuitori, se află în continuare sub ape, situaţie înregistrată în zeci de localităţi din nord-estul Bosniei.

Râul Sava a inundat mai multe sate din această regiune, unde 6.000 de persoane au fost evacuate.

Sinistraţii au relatat că nivelul apelor a ajuns la trei metri.  

Drumuri de acces închise în Bosnia Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se deplasează pe teritoriul Bosniei şi Herţegovinei că toate drumurile de acces (europene sau regionale) către localităţile Maglaj, Doboj, Bijelina, Zvornik, Brcko, Modrica, Bosanski, Samac, Tuzla, Vares,  Sarajevo (Ilidza, Novi Grad) şi Olovo sunt blocate de inundaţii sau alunecări de teren şi multe dintre localităţile evacuate au rămas fără electricitate. 

Localităţile Vogosca şi Visoko au fost cel mai grav afectate.

De asemenea, drumurile naţionale M-17 şi M-18 sunt afectate pe anumite porţiuni, fiind impracticabile din cauza aluncărilor de teren.

Traficul feroviar este suspendat pe secţiunile : Tuzla, Banovici, Zvornik, Doboj, Brcko; Brcko-Banovici, în Zivnice; Zenica-Maglaj, în Topcic Polje.

MAE recomandă cetăţenilor români care doresc să tranziteze Bosnia şi Herţegovina să evite zonele menţionate în următoarele 5-7 zile şi să urmărească atenţionările emise de către instituţiile de specialitate pe acest subiect înainte de a se deplasa pe teritoriul acestui stat.

Căi de acces blocate în Serbia

În ceea ce priveşte Serbia, MAE informează că autorităţile sârbe au declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, zonele cele mai afectate fiind Kolubara,  Macvanski, Valjevo, Sabac, Cacak, Uzice, Lucan, Mionica, Loznica, Zajecar, Osecina, Koceljevo, Lajkovac, Ub, Ljig, Gornij Milanovac, Mali Zvornik, Pozega, Vladimirci si Kosjeric.

De asemenea, din cauza alunecărilor de teren a fost oprit traficul feroviar pe ruta Belgrad-Nis;  traficul rutier şi feroviar pe porţiunea de drum Belgrad-Bar; traficul rutier pe Ibarska Magistrala.

În Croaţia principalele regiuni afectate sunt centrul şi de nord-vestul ţării, Lika şi Slavonia.

Atât drumul de acces către Sljeme, cât şi mai multe drumuri naţionale şi judeţene din regiunea Slavonia sunt închise traficului rutier.

Comunitatea internaţională sare în ajutor Autorităţile din Serbia şi Bosnia au cerut ajutor internaţional pentru gestionarea situaţiei.

Paisprezece ţări membre UE s-au mobilizat pentru a furniza material şi experţi, a anunţat sâmbătă Comisia Europeană.

Primul transport al ajutorului din partea ONU, conţinând generatoare de curent electric, pompe de apă şi bărci de salvare a ajuns sâmbătă pe aeroportul internaţional Nikola Tesla din Belgrad.

Al doilea transport trimis de Naţiunile Unite, conţinând în principal alimente şi apă, a ajuns luni în Serbia.

ONU a creat o echipă în cadrul Sectorului pentru situaţii de urgenţă pentru a coordona eforturile de salvare şi a ajuta autorităţile sârbe să gestioneze efectele inundaţiilor.

Franţa a trimis 40 de lucrători specializaţi în apărare contra inundaţiilor, alături de echipament adecvat şi bărci de salvare.

Echipe de salvatori din 17 state, echipaţi cu pompe de mare capacitate şi bărci de salvare, conlucrează cu autorităţile sârbe pentru evacuarea sinistraţilor. 

Din partea Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă, în oraşul Obrenovac acţionează 76 de salvatori. Rusia a mai trimis încă două avioane-cargo încărcate cu ajutoare umanitare, bărci de salvare şi echipament specializat.

Germania, Elveţia, Belarus şi Macedonia, precum şi misiunea EULEX au trimis elicoptere.

Alte şapte elicoptere de salvare din Ungaria şi Slovenia sunt coordonate de unitatea de elicoptere din cadrul Ministerului sârb de Interne. 

Azerbaidjanul a trimis bărci cu motor, generatoare diesel, pompe de drenaj şi alte echipamente, acestea ajungând luni la Belgrad.

Croaţia şi Macedonia au trimis 65, respectiv 25 de tone de apă potabilă, iar reprezentaţi ai diasporei sârbe trimit de asemenea în Serbia alimente şi apă potabilă.

Ajutoare au mai trimis şi Israelul, Turcia, şi SUA.


18 mai 2014
Cel puțin 44 de persoane și-au pierdut viața în ultimele patru zile în inundațiile din Bosnia, Serbia și Croația, aceste țări confruntându-se cu cele mai grave intemperii din ultimii 120 de ani, au indicat duminică surse oficiale citate de AFP.

La Obrenovac (lângă Belgrad) s-au descoperit 12 morți, a indicat premierul sârb Aleksandar Vucic, precizând că bilanțul în țara sa se ridică astfel la 16 morți.

Autoritățile din Bosnia au anunțat cel puțin 27 de morți, iar cele din Croația un mort.

14 ţări din Uniunea Europeană (printre care Franţa, Luxemburg, Belgia, Slovenia, Bulgaria, Germania, Ungaria, Austria, Cehia, Ţările Baltice şi Croaţia) au trimis ajutoare consistente în Serbia, SUA au trimis bani, iar Rusia două avioane cu echipamente care au salvat până acum 2.000 de oameni din locurile izolate. 

România nu vede drama de peste Dunăre!!!

Ne-am bucurat de modul în care cetăţenii din Muntenegru şi-au arătat solidaritatea şi au sărit în ajutorul unor români care căzuseră cu autocarul într-o râpă şi – ne gândeam atunci – oare noi suntem în stare de asemenea gesturi? 

Guvernul Serbiei a declarat stare de urgenţă şi a cerut Comisiei Europene, Rusiei şi Sloveniei ajutor umanitar şi tehnic. Au mai sărit în ajutorul sârbilor şi vecinii din Muntenegru dar şi Macedonia. 

Timişoara a început, duminică, o acţiune de strângere de ajutoare organizată de Episcopia Ortodoxă Sârbă, în colaborare cu Uniunea Sârbilor din România. 

Drama sârbilor a unit popoarele YUGOSLAVIEI !...

DRAMA ANIMALELOR...

Surse: Agerpres, Adevarul, Balcan

EUROVISION 2014

ROMÂNIA! 72 puncte! Locul 12
A câștigat AUSTRIA! 290p

sursa: adevarul.ro;

DEMISIA DE ONOARE, domnule presedinte!

Conferința de presă a Președintelui Traian Băsescu de duminică 4 mai 2014, orele 15,00-15,30

”am dreptul să mă îmbrac cum vreau!”

”Vă spun din nou,

păcat că sunt cu steagurile în spate, 

că şi acum mă îmbrăcam la fel, am dreptul să mă îmbrac cum vreau. 

Voi vota Partidul Mişcarea Populară.”

Traian Băsescu face campanie electorală pe faţă pentru partidul pe care l-a creat. După o întâlnire de lucru cu lideri şi candidaţi a urmat o şedinţă foto.

Traian Băsescu încalcă din nou grosolan Constituţia

Într-un tricou alb, pe care apare mesajul “vote for PMP”, preşedintele Traian Băsescu a făcut mai multe poze la malul mării cu Elena Udrea şi alţi membri ai Partidului Mişcarea Populară. Fotografiile au fost postate de Elena Udrea pe Facebook.

Deputata PMP, Elena Udrea, a postat pe un cont de socializare mai multe fotografii realizate la malul mării, în unele apărând şi preşedintele Traian Băsescu care poară un tricou alb pe care scrie “vote for PMP”.

Într-o fotografie, Elena Udrea apare împreună cu preşedintele Băsescu, cei doi strângându-şi mâna. Elena Udrea poartă un tricou cu mesajul “I’m popular”.

În alte fotografii, realizate la malul mării, preşedintele apare alături de soţia sa, Elena Udrea şi alţi membri ai PMP.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut preşedintelui Traian Băsescu să renunţe să se implice în campania electorală de partea Partidului Mişcarea Populară, din care face parte şi Elena Udrea.

Chiar dacă a precizat că PSD nu intenţionează să demareze procedura de suspendare a preşedintelui, Dragnea a afirmat că prin aceste acţiuni preşedintele Băsescu încalcă grav Constituţia.

Premierul Victor Ponta: ”Mi-e milă de Băsescu. Să te îmbraci în alb, ca un adolescent târziu”

Premierul Victor Ponta a ridiculizat modul în care s-a îmbrăcat preşedintele Traian Băsescu la mare, precizând că îi este milă de acesta pentru că se poartă ca un adolescent.

"Cred că preşedintele şi-a pierdut orice simţ al măsurii şi al bunului simţ, pentru că altfel să te îmbraci în alb aşa ca cine ştie ce adolescent târziu şi să îţi faci poze cu o doamnă adolescentă târzie, tu, când eşti preşedintele ţării, realmente cred că şi-a pierdut orice simţ al realităţii şi al măsurii şi mie ieri mi-a fost milă de el când l-am văzut aşa, coşcovit, în alb, lângă o doamnă care îl trăgea de mână şi îl punea să facă poze cu ea. De obicei când îl văd pe domnul Băsescu am alte sentimente, dar ieri a fost milă'', a spus Victor Ponta sâmbătă. 

PS: Și alți români se îmbracă cum vor! ...

sursa: http://stareanatiunii.com; adevarul.ro; ovidiuciutescu.wordpress.com; rra; antena3.

ILIE ALEXOAIE

Ilie Alexoaie , din comuna Roma este un botoşănean care a stat ascuns 22 de ani în sobă, după ce a participat la o răscoală contra colectivizării în 1949

Ţăranii din comuna Roma, judeţul Botoşani, care a fost scena unei răzmeriţe anticolectivizare în 1949, şi-au apărat pământurile cu pumnii şi cu topoarele, sfârşind aproape toţi în temniţele comuniste. Doar unul, Ilie Alexoaie, a scăpat după ce s-a ascuns în sobă 22 de ani. A murit în 2008, la 19 ani după ce şi-a recuperat ogoarele.

Comuna Roma din judeţul Botoşani a fost aleasă, alături de alte cinci localităţi cu pământ fertil din ţară, pentru a da startul procesului de colectivizare din România. Comuniştii au venit aici, în 1949, însoţiţi de jandarmi şi de tovarăşi ruşi, pentru a le explica oamenilor de ce era mai bine să-şi dea pământurile statului.   

Pe 12 iunie 1949, toţi sătenii din Roma au fost chemaţi în centrul satului, la Primărie, unde tovarăşii le-au spus că trebuie să-şi dea pământurile statului pentru a înfiinţa Gospodăria Agricolă Colectivă (GAC). Când au auzit că sunt obligaţi să-şi dea loturile comuniştilor, oamenii au pus mâna pe pari şi pe coase.

Cei 500 de gospodari chemaţi la Primărie i-au fugărit prin tot satul pe activiştii de partid şi pe jandarmi. Mulţi dintre aceştia au încăput pe mâinile sătenilor furioşi care i-au bătut cu parii şi cu pumnii. Chiar şi pe jandarmii care încercau să îi aresteze. Conflictul a luat amploare, iar în mica localitate din nordul Moldovei a sosit şi Armata.  

Printre „revoluţionarii“ din centrul satului se afla şi Ilie Alexoaie, un tânăr de 19 ani, alături de de tatăl său, Dumitru. Tânărul şi-a apărat părintele de jandarmi şi a împărţit câţiva pumni comuniştilor. A culcat la pământ un activist şi o tovarăşă. Când a venit Armata în sat, fiecare a fugit pe unde a putut. Ilie s-a ascuns iniţial pe câmpuri şi prin căpiţe. Se hrănea cu ce apuca, inclusiv cu rădăcini.   

„Nimeni nu a mai stat să vadă unde şi cum. Cu ce aveau pe ei, au ţâşnit pe fereastră unii, alţii s-au ascuns prin beciuri. Tata a stat pe câmpuri aproape o lună. A avut noroc că era vară“, povesteşte Anca Coler (32 de ani), fiica lui Ilie Alexoaie. După ce s-a retras Armata din sat, Ilie s-a furişat acasă. Securiştii încă mişunau prin localitatea care fusese împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată. Toţi erau bănuiţi.   

Tânărul de 19 ani era considerat un element periculos care a încercat să „răstoarne ordinea de stat“. Era singurul care scăpase dintre „revoluţionari“. Când a ajuns acasă, a aflat că tatăl său a fost ridicat şi băgat la puşcărie. A pus din nou mâna pe par. „L-a convins mama lui să se potolească. Îşi iubea enorm mama şi nu voia să o facă să sufere. I-a spus: «Măi, băiete, tu mi-ai mai rămas, dacă mă iubeşti, te ascunzi!». Şi s-a ascuns 22 de ani“, spune Elena Alexoaie (74 de ani), cea care i-a devenit soţie lui Ilie.   

Omul şi-a săpat la repezeală un ascunziş sub sobă. Acolo stătea toată ziua. În tot acest timp,comuniştii l-au căutat. „Mama lui le-a spus că băiatul e mort. L-a declarat mort şi la Primărie. Le-a spus că atunci când a fugit, s-a dus departe şi ştie ea că el s-a înecat. Nu au crezut. Securiştii o întrebau pe soacra mea unde stă, dar nu se atingeau de ea. Le era frică. Ştiau că dacă Ilie se ascunde şi ei îi fac ceva maică-sii, îi omoară ca pe câini“, completează soţia lui Ilie Alexoaie.    Ieşea doar noaptea şi atunci îşi ajuta mama la treburile din gospodărie. Se îmbrăca în haine femeieşti şi se apuca de treabă: crăpa lemne, strângea fânul sau repara ce era de reparat prin gospodărie. În sobă, învăţase să coasă şi, când nu dormea, făcea straie populare. „Făcea nişte straie foarte frumoase. Ne-au rămas şi nouă câteva rânduri. Când a murit, în 2008, l-am înmormântat în haine făcute de el. Sunt convinsă că erau oameni care ştiau de el. Dar nimeni nu l-a trădat. Iar comuniştilor nu le-a venit ideea să caute în sobă. Acesta a fost norocul tatălui meu“, spune Anca, fiica lui Ilie Alexoaie. 

 

După 22 de ani petrecuţi în propria temniţă, în 1971, au venit din nou securiştii să răscolească locuinţa. Ilie Alexoaie avea 41 de ani şi a fugit din nou pe câmpuri. Zilele s-au transformat în săptămâni. Iar după aproape o lună şi jumătate, când s-a întors, a găsit multă lume la el acasă. Murise mama lui. În acel moment, Ilie Alexoaie, pe care aproape nimeni nu îl mai recunoştea după atâţia ani, a decis să renunţe la ascunzătoare.   

„La priveghi, am stat toată noaptea de vorbă cu el. Era tare slăbit, el care fusese un zdrahon! Nu îl mai recunoşteau nici comuniştii. Eu l-am îndrăgit de mică şi l-am aşteptat pe el. A suferit mult la moartea mamei lui“, îşi aminteşte Elena Alexoaie. A doua zi după ce şi-a îngropat mama, Ilie a pus mâna pe topor şi a plecat spre Primărie să îşi ceară pământul înapoi.   

„Am mers după el şi i-am spus că îl împuşcă dacă face asta şi măcar de dragul meu să stea liniştit. Am vorbit câteva ceasuri şi l-am convins. A mers imediat la tata şi m-a cerut de nevastă. El s-a sacrificat pentru cei dragi lui. S-a bătut în 1949 pentru pământul familiei şi pentru tatăl lui, a stat ascuns pentru mama lui, iar pentru mine a strâns din dinţi şi a acceptat jugul comuniştilor. Ca să ne hrănească şi pe mine, şi pe copil. Nu îi suporta, nu putea să îi vadă, i-ar fi strâns de gât, dar pentru noi, îndura. L-am iubit pentru că a fost un om bun şi curajos“, spune Elena Alexoaie.   

După ce a cerut-o de nevastă pe Elena, cu 10 ani mai tânără decât el, Ilie Alexoaie s-a dus la Miliţie şi s-a predat. Mulţi dintre comuniştii care au trăit momentul 1949 la Roma plecaseră sau muriseră. Ilie nu mai era o ameninţare. A fost, totuşi, bătut şi ţinut în arest câteva zile.   

După ce a fost eliberat, s-a întors să muncească pământul. A acceptat să lucreze la CAP. Era agricultor şi trebuia să-şi întreţină familia. În 1981, soţia lui a născut şi un copil, o fată. Alexoaie a strâns din dinţi, s-a supus şi a respectat tot ce voiau comuniştii de la ei. Ca o ironie a sorţii, gardul cu sârmă ghimpată care înconjura satul, pus de comunişti ca să nu se fure de pe ogoare, trecea chiar prin faţa casei lui Ilie. „Tata, când vedea gardul, spunea că a stat ascuns 22 de ani degeaba. Că tot în închisoare se află. S-a supărat odată şi i-a venit să-l dea jos cu toporul. Tot pentru noi s-a liniştit“, povesteşte Anca Coler.  

După 1990, şi-a primit pământul înapoi. S-a plimbat ore întregi pe ogor şi a mângâiat brazdele pentru care a suferit atâta. A continuat să îşi lucreze pământul la Roma, să îşi ajute familia şi a refuzat să vorbească despre ceea ce a trăit. Nici casa părintească în care s-a ascuns nu mai există. În anul 2008, luptătorul anticolectivizare de la Roma s-a stins, la vârsta de 79 de ani. „Tata a fost un om care a suferit mult, dar nu s-a plâns niciodată. Mie mi-a mai povestit şi câte ceva mamei. În  rest, nimic. A îndurat la CAP ca să ne hrănească.    Autorităţile nici măcar nu l-au băgat în seamă, măcar să-i fi strâns mâna... El a rămas doar un om cu amintiri înfiorătoare din comunism“, spune Anca Coler.  Elena Alexoaie şi Anca Coler merg zilnic la mormântul lui Ilie Alexoaie şi îi aprind o lumânare. Soţia lui, cea care l-a iubit din copilărie, îi vorbeşte. Peste tot în cimitirul din Roma se află mormintele luptătorilor anticomunişti de la revolta din 1949.    De fapt, mormintele celor ale căror familii au avut „norocul“ să le fie trimise acasă trupurile celor care au sfârşit în puşcării. Elena Alexoaie îşi mai aduce aminte de numele lor: preotul Ioniţă, Ion Anuţei sau Tiliuţă. Ea este printre puţinii din sat care mai trăiesc din acele vremuri. În cimitirul din comună nu se găseşte niciun monument dedicat acestor eroi ai luptei anticomuniste din 1949.     

A TREIA REVOLTĂ DIN 1949  

În şedinţa Plenară a Comitetului Central (CC) al Partidului Muncitoresc Român (PMR) care a avut loc în martie 1949, Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al PMR, anunţa declanşarea „transformării socialiste a agriculturii“, de fapt, începutul procesului de colectivizare. Răscoala ţăranilor din Roma a fost cea de-a treia împotriva colectivizării. Pe 19 aprilie 1949, s-au revoltat sătenii din comuna Siliştea Crucii, judeţul Dolj, iar pe 5 şi 6 mai, cei din comuna Lunca, judeţul Bistriţa-Năsăud. În total, în anul 1949 au avut loc 11 revolte, în nouă judeţe: Dolj, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Timiş, Bihor, Sibiu, Arad, Suceava şi Satu Mare.  

”SOLDAŢII” REGELUI ÎNGENUNCHIAŢI DE COMUNIŞTI

Localitatea botoşăneană Roma, întinsă pe şapte coline şi botezată în 1926 de un arhitect pasionat de istoria antică tocmai după capitala Imperiului Roman, a fost împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată din 1950 până în 1970. Rămăşiţe ale gardului se mai găsesc şi astăzi la marginea comunei. Aşezarea datează încă din vremea lui Ştefan cel Mare, sub numele de Cotârgaci, sat care există şi astăzi. Oamenii de aici au lucrat pământurile boierilor din generaţie în generaţie. Abia în 1923, după Legea Agrară, sătenii, majoritatea veterani din Primul Război Mondial sau chiar de la cel din 1877, au fost împroprietăriţi de către regele Ferdinand I. Acestor oameni, care s-au bucurat doar o generaţie de loturile lor agricole, comuniştii le-au cerut în 1949 pământul. În acest context, a izbucnit răzmeriţa din iunie de la Roma.   

PRINTRE PRIMELE REVOLTE ANTICOMUNISTE  

Istoricii spun că revolta ar fi fost printre primele forme de luptă anticomunistă din ţară. „Mulţi ţărani au luptat în armata regelui în războaie. Cei mai mulţi erau gospodari în toată regula şi nu îi sufereau pe comunişti. Culmea, aici, în acest sat de «soldaţi» ai regelui, comuniştii au vrut să facă printre primele «colective agricole». Bineînţeles, s-a iscat o revoltă în toată regula. A fost printre primele revolte de acest gen din ţară. I-au alungat pur şi simplu pe comunişti din sat“, spune şi istoricul  Gheorghe Median, din Botoşani.   

Elena Alexoaie, soţia lui Ilie Alexoaie, deşi pe atunci avea doar 9 ani, îşi aminteşte dimineaţa aceea de 12 iunie. „Eu l-am văzut dimineaţa pe tata. Era supărat. Şi-a luat la revedere de la maică-mea, nu a vrut să mă ia cu el. A pus numai mâna pe coada de la topor şi a plecat la Primărie. M-am strecurat cu alţi copii pe după garduri şi am văzut cum i-au luat la bătaie pe jandarmi. I-au bătut şi pe ruşi. Întâi, oamenii i-au refuzat frumos, dar când comuniştii i-au ameninţat şi le-au spus că or să aibă de suferit toţi ai lor, s-a încins bătaia. I-au fugărit din sat“, povesteşte Elena Alexoaie. Cu toate acestea, comuna Roma a fost printre primele localităţi din ţară care au fost colectivizate.  

CUCERITĂ CU TANCURILE ŞI TRANSFORMATĂ ÎN GULAG   

După revolta din centrul satului, două zile la rând, jandarmii au încercat în numele activiştilor de partid, care nu mai îndrăzneau să vină la Roma, să „cucerească“ localitatea. Ţăranii au rămas pe poziţii. Cei mai mulţi erau veterani de război, iar jandarmii nu au reuşit să îi „dovedească“.  A treia zi a venit însă Armata.    Satul a fost „cucerit“ cu tancuri şi cu trupe înarmate ca pentru război. A urmat prigoana celor care au participat la revoltă. Cu oamenii recrutaţi din sat şi transformaţi peste noapte în activişti şi informatori, Roma a fost scotocită în căutarea „instigatorilor“ şi a „sabotorilor“ Republicii Populare Române. „Stăteam închişi în casă şi mergeau soldaţii pe străzi şi, împreună cu jandarmii, ridicau oamenii. Pe cei care s-au bătut la Primărie şi nu i-au lăsat pe comunişti să le ia pământul. Tata a scăpat, pentru că nu a apucat să bată pe nimeni. Şi l-au lăsat în pace şi informatorii de la Securitate. A fost o minune, pentru că nu ştiam ce făceam fără el. Au venit cu tancurile în sat şi au ţinut tot câmpul înconjurat cu tancuri trei zile“, povesteşte Elena Alexoaie.   

REPRIMAREA  

Ţăranii care au fost ridicaţi au fost apoi judecaţi în pripă şi trimişi la temniţă. Bătuţi, înfometaţi şi puşi la muncă grea, niciunul nu s-a mai întors să povestească. Au reuşit să trimită câteva scrisori acasă rudelor, dar după aceea, doar tăcere. „Comuniştii aveau metodele lor de a-i pedepsi. Era clar că nu voiau să se mai afle şi prin alte părţi, sau măcar să rămână consemnat pentru posteritate ce s-a întâmplat la Roma. Era o sfidare a regimului şi aşa ceva nu era acceptat“, spune Gheorghe Median.

sursa: adevarul.ro vineri, 2 mai 2014