Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril

“Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri”

Începând cu secolul al IV-lea, ziua de 8 noiembrie, se prăznuiește Sărbătoarea Îngerilor care se mai numeşte, în popor, „vara arhanghelilor”.

În această zi, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri.

Arhanghelii sunt cinstiţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”.

Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile Raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

Sfântul Arhanghel Mihail

În limba ebraică, numele său înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „strigă”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumină, acum întuneric s-a făcut. Că cine este ca Dumnezeu?”, şi aşa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.

Sfântul Arhanghel Gavriil

În limba ebraică, Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Vesteşte Sfinţilor Părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Domnului, îi descoperă lui Zaharia naşterea Înaintemergătorului. Păstorilor le arăta că li S-a născut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mironosiţe vestea Învierii Domnului.

Părintele Dumitru Stăniloae mărturiseşte, pe baza sfintelor noastre predanii, că Arhanghelul Gavriil este singurul căruia i s-a descoperit misterul întrupării Fiului lui Dumnezeu. Astfel, deşi nu face parte din ceata îngerilor aflată în prima triadă şi nemijlocit lângă Dumnezeu, se face luminător al acesteia. Îi învaţă pe cei ce îi sunt superiori să „ridice porţile veşnice”, ca Cel ce S-a îmbrăcat în trup pentru ca negrăita iubire de oameni să urce şi să stea mai presus de toată Începătoria şi Puterea. Cele mici sunt făcute mari prin har. Aceasta o spune şi Sfântul Apostol Pavel: „Acum, zice, s-a făcut cunoscută prin Biserică, Începătoriilor şi Stăpâniilor, înţelepciunea cea de multe feluri a lui Dumnezeu” (Ef. 3, 10).

Arhanghelul Mihail în diverse tradiții religioase

O prezență puternică în trei mari religii ale globului - creștinism, iudaism și islamism -, îngerul, sau Sfântul Mihail, este personificarea binelui și apărătorul credinței, ca și un tămăduitor de origine divină. Adversar al răului, a devenit în timp patronul luptătorilor în numele credinței, al vindecătorilor și al salvatorilor de vieți. Adânc înfipt, atât în credința populară, cât și în cea cultă, este obiectul cultului a sute de milioane de oameni din lumea întreagă, având dedicate printre cele mai numeroase biserici și lăcașuri de cult. Din 1950, printr-un decret papal, a devenit patronul politiștilor.

Poziția importantă a îngerului Mihail apare clar prin calitatea sa de sfânt, prin numărul de biserici dedicate lui pe cuprinsul întregii lumi creștine, ca și prin numeroasele sale apariții în istorie.

Se spune că l-a vizitat pe împăratul Constantin cel Mare la Constantinopol, a intervenit în bătălii și a apărut, cu sabia sa de flăcări în mână, deasupra Mausoleului lui Adrian, ca răspuns la rugăciunile papei Grigore I cel Mare cerând ajutor împotriva ciumei din Roma. Pentru a onora episodul, a fost construit mausoleul Castel Sant'Angelo (Castelul Sfântului Înger), nume pe care îl mai poartă și azi. Din acel moment, sfântul Mihail a început să fie văzut ca înger al tămăduirii. Este cel răspunzător de vindecările în masă ce au avut loc la Colossae, în primul secol de după Cristos, iar bisericile dedicate lui au început să fie frecventate de bolnavi și suferinzi. 

Îngerul a fost invocat de asemenea ca poteguitor al marinarilor din Normandia (faimoasa mânăstire Mont-Saint-Michel de pe coaste nordică a Franței îi poartă numele) și este amintit în Franța ca spiritul ce i-a dat Ioanei D'Arc, eroina național al Franței, curajul de a-și salva țara de englezi în timpul războiului de o sută de ani. Renumele său a rămas intact peste veacuri, astfel că, în 1950, papa Pius XIII l-a numit patron al politiștilor. Îngerul Mihail este considerat de asemenea a fi cel care i-a anunțat Fecoarei Maria moartea, spunând despre el însuși că este "măreț și minunat".

În Evul Mediu, creștinii il vedeau pe Sfântul Mihail ca simbolul militanților bisericii și ca patronul sfânt al soldaților, fiind numit în liturgie "Prințul armatei ceresti pe care tărâmul îngerilor îl onorează". Potrivit legendei, este cel care i-a spus Sfântului Aubert, episcop de Avranches, să construiască o biserică pe insulița stâncoasă Mont Saint Michel în anul 708. De asemenea, Ordinul St. Michel i-a fost dedicat în 1469. Astăzi, el este asociat de obicei cu politiștii și paramedicii. Este patronul Ucrainei și a capitalei sale Kiev, ca și al arhidiocezei Seattle, din Statele Unite.
Sfântul Mihail a fost de-a lungul timpului și un subiect favorit în artă, concurat doar de imaginea îngerului Gabriel. Este adesea înfățișat ca fiind un înger puternic, impozant, înveșmântat într-o magnifică armură albă, înarmat cu sabie, scut sau lance. Adesea poate fi văzut în operele de artă, ca Sfântul Gheorghe, luptându-se cu un dragon, sau peste cadavrul unui diavol, care adesea este chiar Satan.

Sfântul Mihail este un arhangel care este menționat dupăa nume doar în Cartea lui Daniel. Acolo, el apare ca unul din "cei mai mari prinți", care, în viziunea lui Daniel, vine în ajutorul îngerului Gabriel în lupta sa împotriva îngerului Persiei, fiind de asemenea descris ca cel ce vorbește în numele lui Israel. Tradiția Talmudului traduce numele său ca însemnind "cel asemănător lui Dumnezeu", dar, potrivit rabinului Simeon ben Lakish (230 - 270), toate numele îngerilor au fost aduse de evrei din Babilon, lucru despre care mulți comentatori moderni sunt de acord.

Imaginea Arhanghelului Mihail a apărut pentru prima dată în Caldeea, ca un spirit sau zeu protector. Acceptat de evrei, caracterul sau pozitiv l-a transformat într-o figură majoră a credinței ebraice, fiind onorat ca înger păzitor al națiunilor. Imaginea Arhanghelului Mihai a fost introdusă în mitologia creștină prin Cartea lui Enoh, de unde a fost transmisă mai departe.

În Evul Mediu târziu, Sfantul Mihail, împreună cu Sfântul Gheorghe au devenit patronii cavalerismului, și protectorul primului ordin cavaleresc al Franței, Ordinul Saint Michel, care a luat naștere în 1469. Și catolicii și ortodocșii se referă la el ca Sfântul Mihai Arhanghelul, sau simplu, Sfântul Mihail.

Iudeo-creștinii și ocultiștii moderni asociază imaginea Sfântului Mihail cu culoarea Roșu, direcția Sud și elementul Foc.

va urma...

Surse: crestinortodox.ro; monitorulsb.ro; mediafax.ro.