Masacrul de la
Fântâna Albă a avut loc în Duminica Paştelui a anului 1941, când aproximativ
trei mii de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să
se refugieze din Uniunea Sovietică în România.
NKVD-ul a lansat zvonuri
potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniţei impusă de Tratatul
Ribbentrop-Molotov, în România. Drept urmare, în ziua de 1 aprilie, un grup
mare de români bucovineni din mai multe sate de pe valea Siretului, purtând în
faţă un steag alb şi însemne religioase - icoane, prapuri şi cruci din cetină
-, au format o coloană paşnică de peste 3.000 de persoane şi s-au îndreptat spre
noua graniţă sovieto-română. În poiana Varniţa, la circa trei kilometri de graniţa
română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a
ignorat somaţia, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, secerându-i.
Supravieţuitorii au fost urmăriţi de cavalerişti şi spintecaţi cu sabia.
Masacrul nu s-a încheiat aici. Răniţii au fost legaţi de cai şi târâţi până la
un loc unde erau săpate dinainte cinci gropi comune, iar unii dintre ei au fost
îngropaţi de vii. Bătrâni, femei, copii - toţi au fost aruncaţi în gropile
comune. Timp de două zile, spuneau localnicii, s-ar fi auzit gemete din acele
gropi. Alţii au fost arestaţi de NKVD şi, după ce au îndurat torturi
îngrozitoare, au fost şi ei aruncaţi de vii într-o groapă comună din cimitirul
evreiesc al oraşului. Peste acea groapă s-a turnat şi s-a stins var.
Subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost
considerat tabu până în anii ’90. Autorităţile sovietice şi ulterior cele
ucrainene interziceau orice referire la el sau comemorare a lui. Abia după
2000, autorităţile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna
românilor care şi-au dorit doar să trăiască în Ţara-Mamă.
În 1940,
România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu cu peste trei
milioane de locuitori, în urma ultimatumului primit în luna iunie a aceluiaşi
an. Imediat ce administraţia şi armata română au fost evacuate, trupele din
Armata Roşie şi NKVD au ocupat teritoriul.
Multe familii au fost surprinse de
această desfăşurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părţi ale noii
graniţe. În această situaţie, mulţi dintre ei au încercat să se reunească cu
familiile trecând graniţa în mod legal sau, dacă nu era posibil, ilegal.
surse: timpul.md
surse: timpul.md