Floriile

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor este ziua în care creștinii celebrează intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim și este precedată de Sâmbăta lui Lazăr, zi în care Iisus Hristos l-a înviat pe Lazăr, la patru zile după ce a murit, arătându-și din nou minunile pe care le poate săvârși. 
Sâmbăta lui Lazăr din ajunul sărbătorii Floriilor mai este cunoscută și ca Moșii de Florii, când se fac plăcinte de post și se dau de pomană de sufletul rudelor decedate. 
Duminica Floriilor este cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștile și amintește de intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, însoțit de cei 12 apostoli ai săi, unde a fost aclamat de locuitorii orașului și întâmpinat cu frunze de finic sau de palmier, după unii, cu crengi de măslin sau de curmal, după alții. 
Este sărbătorită în fiecare an cu o săptămână înainte de Paște și se mai numește Duminica Stâlpărilor.

După învierea minunată a lui Lazăr, căpeteniile iudeilor au luat hotărârea să-l omoare pe Iisus cu primul prilej care li se va ivi. Arhiereii și fariseii -spune Sf. Ap. Ioan- „dăduseră poruncă, că dacă va ști cineva unde este, să dea de veste ca să-L prindă” (Ioan 11;57). Această hotărâre nu este surprinzătoare deoarece ei își vedeau puterea și influența subminate (dacă Îl lăsăm așa toți vor crede în El... Ioan 11;48). Cel care ia hotărârea cum să fie rezolvată această problemă este arhiereul Caiafa: ”mai de folos ne este să moară un om pentru popor, decât să piară întreg neamul.” (Ioan 11;50). Pentru că era arhiereu, Caiafa prin cuvintele sale a proorocit scopul jertfei lui Iisus – salvarea neamului omenesc.

După ce Iisus se întoarce din cetatea Efraim la prietenul său Lazăr, ia hotărârea să meargă la Ierusalim. Pe drumul spre Ierusalim, lângă muntele  Măslini-lor, Mântuitorul îi tri-mite pe doi dintre uceni-cii săi să îi aducă din sat un mânz de asin pe care nu a mai stat nimeni. Aceștia l-au găsit, după cum a spus Învățătorul lor: Mergeți în satul dinaintea voastră și, intrând în el, veți găsi un mânz legat pe care nimeni dintre oameni n-a șezut vreodată...(Luca 19;30).

Pentru a-și arăta prețuirea pe care o aveau pentru Iisus, oamenii așterneau în calea lui ramuri, și chiar hainele lor strigând: Osana ! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului! ...Osana, Fiul lui David! Vestea venirii lui Iisus în Ierusalim s-a întins foarte repede, datorită faimei sale și a minunii extraordinare pe care o înfăptuise în urmă cu câteva zile și care îi pusese pe jar pe mai-marii iudeilor: toată cetatea s-a cutremurat (Matei 21;10-11).

Evident această primire i-a întărâtat și mai rău pe sinedriști care, supărați îl apostrofează pe Iisus zicându-I: Învățătorule, ceartă-ți ucenicii. Dar El le răspunde: Dacă vor tăcea aceștia, pietrele vor striga! (Luca 20;39-40) Acest episod se repetă în templu când copii îi adresează aceleași urale, spre disperarea arhiereilor și cărturarilor (Matei 21;15-16).

Următorul lucru inedit pe care îl săvârșește Hristos este alungarea neguțătorilor care pângăreau templul lui Dumnezeu: Casa mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceți peșteră de tâlhari! (Matei 21;12-13). Înlăturând această cutumă, arhiereii și cărturarii își văd amenințate acum, după putere și poziție, și veniturile (de loc neglijabile).

După alungarea ”tâlharilor” din templu, Iisus a săvârșit o serie de minuni vindecând oameni orbi și șchiopi. În tot acest timp arhiereii și cărturarii unelteau fără succes să-L prindă pe Iisus: Arhiereii și cărturarii și fruntașii poporului căutau să-L piardă. Și nu găseau ce să-I facă, deoarece tot poporul se ținea după El, ascultându-L (Luca 19;47-48).

Din relatarea evenimentelor de mai sus vedem cum acțiunea se desfășoară pe două planuri: Unul în care sunt prezentați oamenii ce se bucură de prezența Mântuitorului în mijlocul lor, de cuvintele și de minunile pe care le înfăptuia. Și un altul ocult format din mai-marii evreilor care urmăreau stoparea ”furtunii” iscate de Iisus între iudei prin cel mai brutal mod posibil: omorârea lui Iisus.

BIBLIOGRAFIE (BIBLIA, DICȚIONAR AL N.T. – de Ioan Mircea)

De obicei, în seara din ajunul Floriilor se organizează un pelerinaj care pornește de la o biserică și se încheie la altă biserică, în amintirea ieșirii oamenilor în întâmpinarea Domnului, pe drumul său spre Ierusalim.

Pelerinajul se face și cu scopul de a binecuvânta localitatea și oamenii săi.

La noi, de Florii, credincioșii aduc la biserică ramuri de salcie, care sunt sfințite după săvârșirea Sfintei Liturghii, când preoții citesc rugăciuni de sfințire a salciei, purtând în mâini ramuri înmugurite și lumânări aprinse, ca simbol al biruinței vieții asupra morții, știut fiind faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

După slujba de sfințire, fiecare credincios primește câte o crenguță de salcie pe care o duce acasă și o pune la icoane. La crenguțele vechi se renunță numai în momentul în care creștinul aduce altele noi, de la biserica, cu care să fie înlocuite.

Se crede că acum, de Florii, pomii prind putere să rodească, de aceea oamenii pun crengi de salcie pe pomi fructiferi să le dea un imbold pentru rod bogat. În ziua de Florii și stupii se înfășoară cu ramuri de salcie sfințite pentru ca și albinele să primească binecuvântare de la Dumnezeu.

În unele zone, mâțișorii sunt aruncați în curte când începe să plouă cu gheață, dar principala menire a ramurilor de salcie sfințite este să apere casa și pe locuitorii ei de duhurile rele.

În trecut, ramura de salcie sfințită era utilizată și în scopuri terapeutice. Oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu mai aibă dureri de șale. În alte zone, există și obiceiul ca părinții să-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică crezând că așa vor crește sănătoși și înțelepți.

De Florii se obișnuiește să se facă de ursită pentru ca, prin diferite metode, fetele să afle dacă se vor căsători în anul în curs. Tot acum se scoate zestrea din casă la aerisit, dar și restul hainelor.

Se spune că cine se spală pe cap în ziua de Florii riscă să albească foarte repede precum pomii care stau să dea în floare.

De Florii se mănâncă pește. Se spune că tot ce se gătește din pește în această zi are puteri tămăduitoare. De aceea, cine mănâncă pește în Duminica Floriilor se va lecui de orice boală.

Tot în această zi este și sărbătoarea celor care poartă nume de flori.
Potrivit statisticilor Ministerului Administrației și Internelor, 1.498.921 de persoane își serbează onomastica de Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, cunoscută și ca Sărbătoarea Floriilor.

Dintre acestea, 857.995 sunt femei, cele mai multe purtând numele Viorica (148.896), Florentina (126.556) sau Florica (94.779). Duminică vor fi sărbătorite și femeile care poartă alte nume cu rezonanțe florale, cum ar fi Camelia (73.102), Margareta (54.389), Violeta (56.563), Lăcrămioara (30.808), Delia (29.619), Narcisa (12.755), Crina (19.263), Iris (1.755), Dalia (2.828), Anemona (789), Micșunica (626), Panseluța (441) sau Crizantema (304).

De asemenea, sunt sărbătoriți și 631.926 de bărbați, cei mai multi purtând numele de Florin (329.564) și Viorel (147.609), dar și Florian (55.038), Florentin (24.655), Florinel (13.771), Narcis (13.124), Bujor (1.606), Ghiocel (1.202), Florica (414) sau Crin (196).

Sărbătoarea deschide pregătirile de Paști din Săptămâna Mare.

SURSA:
http://www.wikipedia.com
http://www.ziare.com

Scrisoare deschisă poporului român

 Scrisoare deschisă poporului român, transmisă de arhimandritul Iustin Pârvu

POPOR ROMÂN

Îţi scriu pentru că sper ca măcar acum, să îţi aminteşti cine ai fost, cine eşti şi poate aşa vezi încotro te îndrepţi! 
Eşti singurul popor european care trăieşte încă acolo unde s-a născut.

Nu o spun eu, o spune istoria popoarelor. 
O fi mult, o fi puţin, nu ştiu - dar ştiu că eşti unic în Europa, această Europă care te loveşte, te jigneşte şi te umileşte. 

De ce o laşi să facă asta, când tu eşti singurul popor născut, crescut şi educat în graniţele sale? Eşti primul popor din lume care a folosit scrierea. Nu o spun eu, o spun tăbliţele de la Tărtăria şi o recunosc toţi cei care le-au studiat.

Acum 7000 de ani, când alţii nici nu existau ca popor, pe aceste meleaguri locuitorii scriau, pentru a ne lăsa nouă mândria de a fi prima civilizaţie care se semnează pe acest pământ.

Scrierea sumeriană a apărut 1.000 de ani mai târziu şi totuşi mulţi se fac că nu văd şi nu recunosc adevărul. Cât timp o să te laşi neglijat?

Ai fost singurul popor pe care nici o putere din lume nu l-a cucerit chiar dacă ai fost împărţit, despărţit şi asuprit de mai multe imperii. Nici unul nu a putut să te cucerească cât ai fost unit, nici romanii care au stăpânit doar o parte din vechea Dacie, cealaltă fiind stăpânită de Dacii liberi, nici turcii care nu au reuşit niciodată să îţi transforme teritoriul în paşalâc. Toate marile înfrângeri s-au bazat pe trădare.

NIMENI NU A REUŞIT SĂ TE SUPUNĂ CÂT AI FOST UNIT. 
De ce te laşi dezbinat? Ai fost scut creştinătăţii, când întreaga Europă tremura de teama islamului.

Sângele tău a salvat Europa iar românul Iancu de Hunedoara a salvat Viena şi întreaga Europa de furia semilunii. Acum, tu popor de salvatori ai creştinismului, eşti tratat ca un paria. Când îţi vei revendica drepturile? 
Din tine au apărut: Eminescu, Enescu, Brâncuşi, Gogu Constantinescu, Vuia, Vlaicu, Coandă, Petrache Poenaru, Nicolae Teclu, Spiru Haret, Herman Oberth, Conrad Haas. Dar ce păcat, cei mai mulţi şi-au pus minţile sclipitoare în slujba altor ţări pentru că acasă nu i-a ascultat nimeni. De ce ai lăsat să se întâmple asta? Astăzi, popor român pentru tine se rescrie istoria. Cum vrei să se facă asta? Cum vrei să te vadă cei ce îţi vor urma?

Astăzi, ca şi pe vremea fanarioţilor, domnitorul şi divăniţii nu au nici o legătură cu tine. Sunt străini de interesele şi dorinţele tale, tot ce doresc este să stea cât mai mult în funcţie şi să câştige cât mai mult. Tu taci !!!

Astăzi, ca şi pe vremea cuceririi romane, bogăţiile tării, aceleaşi mine de aur, argint sare, mierea acestui pământ, sunt exploatate de alţii cu braţele tale şi se duc pentru a umple vistieriile străinilor de neam. Tu taci !!!

Astăzi, ca şi pe vremea asupririi austro - ungare, drepturile românilor sunt călcate în picioare, iar cei puţini fac legea pentru cei mulţi. Tu taci !!!

Astăzi, ca şi în vremuri de restrişte, românii pleacă din ţară, să muncească, sau să îşi vândă inteligenţa, pentru că ţara lor nu are nevoie de ei. Câţi dintre ei sunt viitorii Brâncuşi, Coandă, Conrad Haas, te-ai gândit la asta ? Conducătorii acestei ţări au nevoie de slujbaşi proşti, lipsiţi de educaţie, lipsiţi de caracter, lipsiţi de voinţă, lipsiţi de coloană vertebrală, ca să îi poată îndoi şi face figurine de plastilină din ei. Tu taci !!!

Astăzi, ca şi pe vremea bolşevismului, la mare preţ sunt trădătorii, linguşitorii, vânzătorii de neam şi conştiinţă, traseiştii politici, gata să calce pe cadavre pentru a parveni şi a îşi păstra privilegiile. Tu taci !!!

Astăzi, parlamentul şi guvernul ţării, divăniţii de azi, arendează pământurile şi întreprinderile "nerentabile" la indicaţiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendaşi străini, spunând că asta se numeşte privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peşcheşul, iar ţara rămâne pe butuci. Tu taci !!!

Astăzi, urmele civilizaţiei străbunilor voştri sunt şterse, pentru ca fiii tăi să nu mai ştie niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoşii şi care le sunt meritele:

1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc şosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiştea, Munţii Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privaţi care, habar nu au că în pământul pe care îl calcă zace istoria ta încă nedescoperită. Tu taci !!!

2. Elemente din tezaurul ţării, sunt trimise "la expoziţie" în afara ţării şi uită să se mai întoarcă, iar cei ce le-au scos, nu dau nici un răspuns, se fac că au uitat de ele. Tu taci !!!

3. Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor, străină de interesele naţionale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea şi dovezile de unitate naţională. Tu taci !!!

Slujbaşii ţării, căftăniţii, vând la preţ de piatră seacă şi fier vechi, bunurile realizate de tine, sub oblăduirea şefilor lor, împart banii, apoi sunt "judecaţi" de ochii lumii şi primesc pedepse cu suspendare, adică "mulţumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale". Tu taci !!!

Oştirea ţării este batjocorită, decimată, dezarmată, pusă în slujba altora, copiii tăi mor pe pământuri străine, iar Hatmanul Suprem vine în faţa ta şi spune că suntem într-o mare încurcătură, vom fi nevoiţi să împrumutăm avioane străine pentru a ne asigura siguranţa aeriană, de parcă asta s-a întâmplat peste noapte şi nu este urmarea politici sale dezastruoase, de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează lui. Tu taci !!!

Dispar din instituţii ale statului arhive cu invenţii şi inovaţii de interes strategic privind cercetarea nucleară. Cei puşi să le păzească nu păţesc nimic, iar cei ce trebuie să investigheze, spun că nu e nimic deosebit. Tu taci !!!

Şi se fură voturile, iar comisia care trebuia să investigheze pe cei care au fost prinşi cu vot dublu, nu dă nici un răspuns, deşi există dovezi că ai fost furat şi voinţa ta răsturnată. Tu taci !!!

În divan, se fură la 2-3 mâini, unii chiulesc, alţii se fac că lucrează, iar alţii mânuiesc legile după bunul plac, în văzul tuturor şi nu li se întâmplă nimic. Tu taci !!!

Sistemul educaţional se reduce la bani, bani la înscriere, bani la examene, bani la absenţe, bani la promovare, bani la angajare, bani la reexaminare. Copiii tăi nu mai ştiu nici cum îi cheamă dacă nu se uită pe internet sau nu primesc un SMS. Tu taci !!!

Dacă te îmbolnăveşti, nu ai unde să te duci, s-au închis spitalele, s-au scumpit medicamentele, trebuie să mergi dacă eşti operat cu faşele şi anestezicul de acasă, altfel mori neoperat sau deschis şi neînchis. Intri în spital pentru o unghie lovită şi ieşi cu 10 boli pe care nu le aveai la intrare. Tu taci !!!

Un copil de 15 ani, român sportiv, este bătut de colegii de echipă maghiari, pentru că e român, chiar de Ziua Naţională a României. Nu se întâmplă nimic.

Ceva mai târziu, Hocheiştii Naţionalei României (de naţionalitate maghiară) la un meci cu selecţionata Ungariei, tac când se intonează Imnul României, dar cântă cu foc imnul Ungariei şi pe cel al Ţinutului Secuiesc, imn care nu avea ce căuta la o manifestare oficială. Toţi tac !!! Tu taci !!!

Guvernanţii nu fac altceva decât să te jupoaie, îţi bagă mâna în buzunar şi îţi iau banii, pentru că eşti prea bogat în viziunea lor, sau nu meriţi ce ai câştigat, iar ţara nu are bani.

Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani, fără să le pese ce vor face şi de unde vor plăti datoriile cei ce le vor urma. Tu taci !!!

Duşmanii tăi, cei ce vor să te vadă dispărut pentru a îţi lua locul, îţi impun ce să mănânci, ce să bei, ce medicamente să iei, fac experimente cu tine, te folosesc drept cobai cu avizul şi ajutorul trădătorilor din fruntea ţării, care le aplică legile într-un Codex Alimentarius care te duce la pieire. Tu taci !!!

Parlamentarii îşi votează legi speciale, se protejează împotriva judecăţii pentru hoţiile şi prostiile pe care le fac, se acoperă cu legi făcute numai pentru ei, şi fură acoperindu-se unul pe altul. Tu taci !!!

Preşedintele ţării îşi exprimă oficial acordul de modificare a Constituţiei ţării, la cererea unor străini, care îşi urmăresc propriile interese, fără a consulta măcar parlamentul, dar să te mai consulte pe tine... Tu taci !!!

Un român plecat de acasă, descoperă peste hotare că ţara lui are de recuperat o sumă mare de bani de la alt stat.

Ce fac parlamentarii români?
Refuză să investigheze cazul, pentru că nu vor să îi supere pe cei ce îi ţin pe jilţuri, fără să le pese de interesul naţiunii, trădând jurământul făcut la investire. Tu taci !!!

ASTA SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI, POPOR ROMÂN, ŞI TU TACI !!!

Dacă ar fi ca tot ceea ce se întâmplă să se răsfrângă numai asupra ta, românul de azi, nu ţi-aş scrie un cuvânt. Te-aş lăsa să lâncezeşti, să dormi până se aşterne praful peste tine şi mătura istoriei te va scoate afară din mintea celor ce vor urma, ca pe o întâmplare neplăcută. 
Dar tu popor român de azi, eşti legat de cel de ieri şi de cel de mâine şi odată cu tine piere nu numai trecutul, dar şi viitorul acestui neam.

Cât o să mai taci ?

Trezeşte-te, popor român, trezeşte-te român adormit şi nu lăsa să se şteargă dintr-o trăsătură de condei, tot ce ți-au lăsat părinţii, nu îţi lăsa copiii pe drumuri, sclavi ai celor ce nici nu existau pe când tu ştiai să scrii.

  

SURSE:

http://www.cotidianul.ro

http://www.google.ro/imagini

Nicolae Iorga

NICOLAE IORGA

(1871- 1940)

Nicolae Iorga a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician român.

Personalitate impunătoare, minte luminată, a scotocit în toate arhivele lumii după documente privind istoria românilor. Cunoştea aproape toate limbile moderne şi a fost cel mai prolific cărturar al neamului românesc: 1250 de volume şi 25.000 de articole.
Nicolae Iorga s-a născut în Botoșani, iar data nașterii este considerată a fi 17 ianuarie 1871 (deși pe certificatul de naștere este trecut 6 iunie). Tatăl său, Nicu Iorga (avocat) și mama Zulnia (născută Arghiropol) erau ortodocși. Strămoșii lui Nicolae Iorga se pare că erau de origine aromână, veniți din zona Pindului, deși istoricul nu s-a identificat niciodată explicit și fără echivoc cu această etnie. Probabil din cauza luptelor balcanice nesfârșite de a revendica acest popor și istoria lui, istoricul a manifestat o reținere în a-și însuși apartenența etnică explicit, însă în cartea autobiografică ,,O viață de om așa cum a fost" scriitorul neagă subtil legătura cu grecii și se mândrește că provine pe linie maternă din aristocrația bizantină și după tată direct din munții Pindului, pe care orice istoric îi acceptă ca vatra veșnică a macedonilor aromâni. Totuși, detalii despre originile îndepărtate ale familiei rămân incerte: se zvonea că Iorga are rădăcini grecești; zvonul, încă susținut de istorici, a fost infirmat de Iorga, prin declarația: „Tatăl mieu era dintr’un neam de negustori români mai târziu boieriți, din Botoșani, iar mama mea ieste fiica scriitoarei române Elena Drăghici, nepoata de soră a cronicarului Manolachi Drăghici și nepoata de fiică a lui Iordachi Drăghici, mare Vornic al Moldovei. 

  
Cu tot numele de Arghiropol, tatăl mamei mele, dintr’o familie venită din Rusia, din Basarabia, era fiul unei Miclește din Ținutul Tartarei, rudă cu Mitropolitul Sofronie Miclescu la care a și locuit într’un timp, și cu Mitropolitul Calinic.” Într-o altă declarație a recunoscut că Arghiropolii ar fi fost greci bizantini. Iorga a primit statutul de boier din partea tatălui, acesta permițându-i să acceadă în politică. Alte declarații ale sale în care afirma că este înrudit cu alte famili nobile ca familia Cantacuzino și Craioveștii este pusă sub semnul întrebării de alți istorici.
În 1876, la vârsta de treizeci și șapte sau treizeci și opt de ani, tatăl moare din cauze necunoscute, lăsându-i pe Nicolae (născut în 1871) și pe fratele său mai mic George orfani; o pierdere pe care istoricul o va aminti în scrieri, cuprins de imaginea pe care o avea despre copilăria sa.
În 1878, a fost admis la Școala Marghian Folescu, unde excela la mai multe materii, profesorii permițându-i la vârsta de nouă ani să le predea colegilor istoria României. Profesorul său de istorie, un polonez refugiat, i-a trezit interesul în cercetare, devenind polonofil. Iorga a afirmat că această perioadă de formare i-a modelat viziunile despre limba și cultura română: „Am învățat româna [...] așa cum era vorbită în acele zile: clar, frumos și mai ales și mai ales fermă și colorată, fără intruziuni din ziare și cărțile cele mai bine vândute.” Și-a format preferințele literare după ce a citit scrierile lui Mihail Kogălniceanu. 

A făcut gimnaziul și liceul (după 1881) la Colegiul Laurian din Botoșani, unde a obținut rezultate excelente, și, din anul 1883, a început să ofere meditații colegilor pentru a crește veniturile familiei. La vârsta de treisprezece ani, în timpul unei vizite la unchiul matern Emanuel „Manole” Arghiropol, și-a făcut debutul în presă în ziarul celui din urmă, Romanul, unde publica anectode și editoriale despre politica în Europa.
Anul 1886 a fost descris de Iorga ca fiind „catastrofa vieții mele de școlar în Botoșani”, deoarece a fost eliminat temporar pentru că nu salutase un profesor. Iorga alege să părăsească orașul și să se înscrie la Colegiul Național din Iași, fiind admis, primind bursă și fiind lăudat de director, filologul Vasile Burlă. Tânărul vorbea deja fluent franceza, greaca, latina și italiana, mai târziu referindu-se la studiile grecești ca fiind „cea mai rafinată formă a rațiunii umane”.

 La vârsta de șaptesprezece ani, Iorga a devenit mai rebel. Devenise interesat în activități politice, dar are convingeri cu care mai târziu va fi puternic împotrivă: auto-declarat marxist, Iorga a promovat revista de extremă stânga Viața Socială și a ținut prelegeri despre Capitalul. Văzându-se în pensionul „urât și dezgustător” al Colegiului Național, a încălcat regulile și a fost suspendat pentru a doua oară, pierzând bursa. Pentru a-și putea ajuta în continuare familia cu bani se reapucă de dat meditații. A fost din nou suspendat pentru că citea în timpul unei ore. Iorga a fost unul din cei mai buni absolvenți (cu media 9,24).

va urma...
 

Bibliografie:

http://romania.ici.ro
http://ro.wikipedia.org
http://www.corneliu-coposu.ro
http://www.rri.ro
http://www.google.ro