BUNA VESTIRE – BLAGOVEȘTENIA – ZIUA CUCULUI
La sărbătoarea Bunei Vestire (Blagoveştenia), prăznuită în fiecare an la dată fixă, 25 martie, Biserica Ortodoxă celebrează ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Maicii Domnului că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu.
Sfintele Scripturi semnalează că, odată cu vestirea adusă Maicii Domnului de Arhangherul Gavriil, începe şi mântuirea oamenilor. Prima dată, Îngerul Gavriil i s-a arătat Maicii Domnului pe când aceasta împlinise 12 ani.
Atunci, Arhanghelul Gavriil a fost trimis în mare taină de Dumnezeu la Templu din Nazaret pentru a-i aduce Fecioarei Maria marea veste: camera în care ea se ruga a fost scăldată de o lumină puternică şi un glas a răsunat în încăpere: "Tu vei naşte pe fiul Meu!"
Potrivit Legii Vechi, după împlinirea vârstei de 14 ani, arhiereii i-au spus Fecioarei Maria că trebuie să se căsătorească. Drepţii Ioachim şi Ana trecuseră între timp la Domnul, astfel că Maria rămăsese orfană, avându-i ca sprijin şi îndrumători doar pe arhiereii Templului. Împlinindu-se aceste zile, arhiereii au ţinut sfat îndelung, gândindu-se cum e mai potrivit să facă pentru ca Maria să-şi păstreze virtutea şi sfinţenia.
Au hotărât astfel să o încredinţeze unui bătrân cuvios, dintre aceia care veneau la Templu şi participau la adunările liturgice. Preotul Zaharia a chemat 12 bătrâni cuvioşi în Templul Sfânt şi le-a dat câte un toiag spunându-le: "Al cui toiag va odrăsli, aceluia îi vom da fecioara în grijă!"
Atunci arhiereii au hotărât ca 12 toiege ale bărbaţilor necăsătoriţi (printre care şi cel al bătrânului şi înţeleptului Iosif) să fie lăsate în timpul nopţii în altar. A doua zi s-a petrecut o minune. Toiagul lăsat de Iosif se înverzise, iar o porumbiţă albă, după mărturia Fericitului Ieronim, s-a aşezat pe acest toiag, ca semn că Iosif era bărbatul cel mai potrivit pentru a se îngriji de Preacurata Fecioară. Întâmplarea aceasta i-a determinat pe mai marii bisericii s-o logodească pe Fecioara Maria cu Iosif.
Astfel, dreptul Iosif a dus-o pe Maria la casa lui, dar nu ca pe o soţie, ci ca pe o logodnică, pentru a-i păzi curăţenia şi sfinţenia. Şi s-a văzut încă de la această fragedă vârstă demnitatea ei de Împărăteasă, căci Mariei i-au fost încredinţate cele două fiice ale lui Iosif pentru a le sfătui şi a le face mai înţelepte.
Iar acest lucru, că Iosif a păzit ca pe ochii din cap sfinţenia şi fecioria Maicii Domnului, îl putem înţelege şi din aceea că el era trecut de 70 de ani, şi nu se cuvenea din cauza vârstei înaintate a-i fi soţ. Pentru acestea, Maria a sporit cu înţelepciunea şi sfinţenia păstrându-se neprihănită, făcându-se astfel vrednică de a fi locaş cuvenit al lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să vină la oameni.
Logodna n-a schimbat cu nimic stilul de viaţă al Fecioarei Maria. După 5 luni, timp în care ea a locuit în aceeaşi casă cu logodnicul Iosif, petrecându-şi timpul în post şi rugăciune, Dumenezeu l-a trimis din nou pe Arhanghelul Gavriil să-i împlinească Vestirea promisă în urmă cu doi ani.
Sfintele Scripturi spun că în acest timp, Fecioara Maria nu s-a îndoit nici o clipă că vestea primită când era la Templu nu se va împlini : "Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri, pentru aceea şi Sfântul care se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema", spune Evanghelia după Luca.
Aceasta este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului în cursul anului bisericesc.
Icoana Buneivestiri este pictată în toate lăcaşurile de cult ortodoxe pe uşile Împărăteşti.
Din calendarul popular
În calendarul popular, Blagoveştenia (denumirea slavonă a sărbătorii) este cunoscută sub numele de Ziua Cucului.
Blagoveștenia este așteptată de oameni cu mare bucurie ca să audă cucul cântând. Cucul cântă de la Buna Vestire până la Sân Petru, când el se îneacă cu orz (sau mănâncă cireșe și răgușește) şi nu mai poate cânta, atunci el se transformă în uliu, până la sărbătoarea Bunei Vestiri din anul următor. Cucul are multe misiuni de îndeplinit: vesteşte lucruri importante în viaţa omului, el fiind perceput ca o pasăre cu strămoş mitic, cu puternic substrat erotic şi care anunţă venirea primăverii. Comportamentul Cucului a făcut din el un simbol al nestatorniciei şi mai ales, al adulterului, al dragostei tăinuite, numită în popor şi boala cucului, aici avându-şi originea şi cunoscută expresie: “Măi băiete cucuiete/ Ce ţi-e capul tot la fete!
Bătrânii sunt de părere că nu este bine să te prindă cântatul cucului cu stomacul gol şi nici nu este bine să auzi cântecul venind din spate sau din partea stângă, căci înseamnă că aduce veşti proaste. Toți oamenii satului așteptau primul cântec al păsării vestitoare în haine curate, cu veselie, cu stomacul plin și cu bani în buzunare, dar și în relații bune cu toată lumea din jur.
Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înţelegere cu cei din jurul nostru. Nu este bine să te cerţi că este mare păcat, iar cine se ceartă va avea necazuri tot anul.
În unele zone, pentru ca grădinile să rodească bine în acest an, pomii erau amenințați cu toporul și stropiți cu tărie (țuică, pălincă).
Buna Vestire, conform tradiției românilor, este și ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare, pentru hrana îngerilor.
De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.
Dacă ouă găinile sau orice pasăre de curte, acestea nu se pun sub cloşcă, pentru că nu vor ieşi pui sănătoşi; puii vor ieşi cu câte două capete şi patru picioare; aduc pagubă în familie.
Femeile care vor să aibă copii, ţin post negru, beau agheasmă şi se roagă Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri să facă minuni şi în familia lor.
De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi ca peştele.
Se spune că pescarii nu au voie să arunce mămăliga în apă, pentru ca peștii să nu moară.
Se mai spune că de Buna Vestire, vrăjitoarele au putere mare. Ele pot prepara o mămăligă din porumb proaspăt măcinat cu care să ucidă peștii din lacuri, să oprească rodul pomilor ori să ia laptele vacilor. Ca să nu existe asemenea necazuri, e bine ca locuința să fie afumată cu tămâie de la Paștile trecut ori de la altă mare sărbătoare și lenjeria de corp să fie purtată pe dos. Un efect binefăcător îl are și o ceapă aruncată pe fereastră, în timp ce se spune: "Na, ia de aici, pomană de sufletului vrăjitoarelor."
Dacă în ziua praznicului va fi ceaţă, primăvara va fi plăcută, călduroasă şi fără multe zile mohorâte.
Se spune că aşa cum este ziua de Bunavestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.
Obiceiuri de Buna Vestire
În Bucovina, Blogoveștenia este o sărbătoare tot atât de mare precum Paștile, deoarece dacă n-ar fi Buna Vestire, n-ar fi nici Paștile.
Buna Vestire se ține cu cea mai mare sfințenie mai ales de către femei, pentru că vestea cea îmbucurătoare, a fost adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria.
Unele femei din Bucovina fac în dimineața acestei zile foc în ogradă, înaintea ușii și pun alături pâine, sare și apă ca să se încălzească, să mănânce și să bea apa îngerii. Pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, cu convingerea că această tradiţie va aduce spor şi sănătate în acea gospodărie. Cei mai mulți români din Bucovina cred că începând cu Buna Vestire va fi mai cald și mai frumos, de aceea se urcă ciobanii în ziua aceasta pe stogul de fân și amenință cu toporul asupra iernii ca să fugă, că iarba-i înverzită și ei au acum unde paște oile lor.
În Transilvania, se mai păstrează un vechi obicei. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie, clopoţei şi chibrituri. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele, pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că ritualul îşi propune să alunge paguba, energiile negative şi bolile din perimetrul acelei gospodării.
O altă credință spune că dacă în această zi se ouă vreo găină, gâscă sau rață, atunci "ouăle nu sunt bune de pus sub cloșcă, pentru că nu ies pui cumsecade dintr-însele.
Din ziua Bunei Vestiri, femeile din zona rurală adună vreascuri din pădure pe care le păstrează pentru ritualul din Joia Mare. Este un alt obicei, respectat din moşi-strămoşi, cu efecte benefice privind păstrarea energiilor pozitive în casele celor care-l pun în practică.
Cei din Maramureș adună lucrurile de prisos, de prin curte, și le dau foc, focul durând până după miezul nopții sau până dimineața, focuri în care se ard lucrurile nefolositoare, adunate de prin gospodărie, iar obiceiul poartă numele de "Noaptea Focurilor". De asemenea, casele și lucrurile se afumă pentru a alunga blestemele și gândurile negre.
Începând cu Buna Vestire, femeile din Banat se duc în pădure și aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.
Blagoveșnicul - Sfântul Arhanghel Gavriil
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă, a doua zi (26 martie), cu sărbătoarea Sfântului Arhanghel Gavriil, cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea bună a întrupării Domnului. Sfântul Arhanghel Gavriil este numit de către cei mai mulți români din Bucovina, Blagoveșnicul.
Este o sărbătoare ținută mai ales de către femei pentru că Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. Femeile nu lucrează în această zi, mai ales prin casă, pe când bărbații lucrează afară. Ca și Blagoveștenia, sărbătoarea era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor și plantelor: nu se puneau cloștile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui; vacile nu se "goneau"; nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina).
Sfântul Gavriil este protectorul copiilor, aduce veştile bune şi ne ajută pe toţi să cultivăm talentele şi inspiraţia rudelor tinere.
sursa:
www.google.ro
