Sfantul Mare Mucenic Gheorghe

Sfântul Mucenic Gheorghe

Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut în Cappadocia, din părinți creștini. A trăit în vremea împăratului Dioclețian (sec. al IV-lea). Datorită vitejiei și victoriilor sale, ajunge conducător de armată.

În anul 303, împăratul Dioclețian va începe lupta împotriva creștinilor. Au fost dărâmate lăcașuri de cult, interzise adunările creștinilor, arse cărțile sfinte, iar cei ce refuzau să aducă jertfă zeilor erau uciși. În fața acestei situații, Sfântul Gheorghe nu se ferește să-și mărturisească credința în Hristos, motiv pentru care va fi întemnițat. Va fi supus la diverse chinuri: loviri cu sulița, tras pe roată, îngropat în var, lespezi de piatră puse pe piept, etc, dar nicio tortură nu l-a făcut să renunțe la credința sa.

Cei prezenți la aceste suferințe, uimiți de faptul că Sfântul Gheorghe a rămas nevătămat și că a înviat un mort, au renunțat la credința păgână și au primit credința în Hristos. Minunea învierii celui decedat, a convins-o și pe împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, să îmbrățișeze creștinismul.

Sfântul Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jerfi zeilor, dar aceste încercări au fost zadarnice. Pentru că nu a lepădat credința în Hristos, Sfântul Gheorghe este condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 304, rămânând de atunci zi de praznuire.

Sfântul Mucenic Gheorghe în iconografie

Iconografia păstrează imaginea Sfântului Gheorghe călare pe un cal, străpungând cu sulița un balaur. Este vorba despre o legendă pioasă, în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizată de un balaur. Această imagine a sfântului a rămas în amintirea oamenilor ca model de curaj în lupta cu diavolul. Mai este reprezentat într-o mantie roșie, culoare tradițională pentru un martir, dar și ca razboinic pedestru sau ca tribun militar în veșminte patriciene, cu o diademă metalică pe cap, cu o platoșă sub mantie, ținând o cruce în mână dreaptă și o sabie în mâna stângă.

Mănăstirea Zografu adăpostește 3 Icoane făcătoare de minuni ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. 

Icoana facatoare de minuni a Sfântului Gheorghe de la Mănăstirea Zografu - Muntele Athos

Istoria primei icoane a Sfântului Gheorghe de la Zografu este legată de însuși momentul în care mănăstirea a fost ctitorită. Trei frați din Ohrida (Macedonia), anume calugării Moise, Aaron și Ioan, au venit în Sfântul Munte, spre a duce viața retrasă.

Acești trei frați au sihăstrit aici într-o desime mare de copaci, căutând și găsind locul au zidit Mănăstirea de o frumusețe nespusă pe la începutul secolului X, sub împăratul Leon cel Înțelept (886-912).

Precum lumina nu se poate ascunde sub obroc, așa nici acețtia trei nu au rămas multă vreme tăinuiți. În scurtă vreme, în jurul lor s-au adunat mai mulți ucenici. Văzând aceasta, în anul 919, ei vor ridica o micuță biserică, pe actualul loc al mănăstirii.

În legătură cu hramul viitoarei biserici, ei nu au căzut de acord, căci unul dorea să fie închinată Maicii Domnului, altul Sfântului Nicolae, iar celălalt, Marelui Mucenic Gheorghe. Pentru a fi pace, ei au hotărât ca Domnul să aleagă hramul mănăstirii.

Astfel, ei au luat lemnul pentru icoana hramului și l-au așezat în Sfântul Altar, nepictat și neatins. 
Încuind biserica, ei au purces la rugăciune toată noaptea. În noapte, ei au văzut o lumină puternică izvorând din biserică. A doua zi, ei au găsit icoana zugrăvită în chip minunat, pe fața acesteia fiind minunat înfățișat Sfântul Gheorghe. Se mai spune că vreme de trei zile ei au postit și s-au rugat cu mare putere lui Dumnezeu.

Bucurie cerească au cuprins sufletele lor, luând-o au pus-o în biserică unde se face minuni.
Icoana Sfântului Gheorghe, zugravită în chip minunat, la întemeierea mănăstirii, păstrează o mare minune. Până astăzi, pe chipul sfântului, se vede foarte clar un deget de om. Degetul lipit de chipul sfântului este al episcopului Eparhiei de Vodin. Acesta, ajungând în mănăstirea Zografu, se închina icoanei Sfântului Gheorghe, însă auzind istoria minunatei zugrăviri a acesteia, el nu crezu minunii.

Necrezând nici minunea zugrăvirii, nici minunile săvârșite înaintea icoanei, episcopul cel nebun a atins icoana cu degetul arătator, în chip batjocoritor. În clipa în care degetul a atins icoana, episcopul nu și l-a mai putut deslipi. Nici o metodă nu a fost suficientă spre a desprinde degetul lipit pe icoană. În cele din urmă, durerile fiind crâncene, degetul trebui a fi tăiat. Până astăzi, acesta stă lipit pe icoană.

Sfântul Mucenic Gheorghe pe Steagul Moldovei

Reprezentarea Sfântului Gheorghe doborând balaurul este prezentă și pe Steagul Moldovei, aflat la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag se afla si rugaciunea Sfântului Ștefan cel Mare către Sfântul Gheorghe: "O, luptătorule și biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi și în nenorociri grabnic ajutător și cald sprijinitor, iar celor întristați, bucurie nespusă, primește de la noi această rugaminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Țării Moldovei. Pazește-l pe el neatins în lumea aceasta și în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamarim în veci. Amin. Și aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43 an al Domniei Sale“. Menționăm că pecetea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei poartă chipul Sfântului Gheorghe, preluat după steagul de luptă al Sfântului Ștefan cel Mare.

Broderia a fost realizată din mătase roşie. Pe steag este reprezentat Sfântul Gheorghe străpungând balaurul. În jurul capului Sfântului Gheorghe se află inscripţia în limba greacă „Sfântul Gheorghe din Capadocia”.

Sfântul Gheorghe ca ocrotitor

În 1222, regele Angliei, Richard Inimă de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale și al întregii țări. Regele Edward al III-lea a înființat "Ordinul St. George", iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit, mai târziu, steagul Angliei, "Union Jack". Marele Mucenic Gheorghe este considerat și ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei. Amintim că Sfântul Gheorghe este și ocrotitorul armatei române.

De Sfântul Gheorghe, aproape un milion de români își aniversează onomastica

Din cei 924.830 de români care își aniversează onomastica de Sfântul Gheorghe, 739.368 sunt bărbați, majoritatea acestora, respectiv 565.509, purtând numele de Gheorghe sau Ghiorghe.

Alături de aceștia, vor fi în sarbatoare și cei care poartă numele de George (144.873), Gheorghiță sau Ghiorghiță (24.040). Dintre femei, cele mai multe poartă numele de Georgeta (135.370).

În această zi nu vor fi uitate nici persoanele cu nume de Gheorghița sau Ghiorghița (34.623) și Geta (14.945).

La mulți ani celor ce poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe!

Surse: crestinortodox.ro; basilica.ro