DATINI SI TRADITII LA MOINESTI-Ceata din Beresti-Tazlau

Concert de Craciun la Moinesti

Catedrala ”Sfântul Nicolae” din Moinești a fost gazda Concertului de Crăciun ”Sus la Poarta Raiului”.

Într-o atmosferă deosebită ne-au încântat: ansamblul ”Moineșteanca”, corala ”Armonia” din Constanța și Paula Seling.


Momente magice ...

”Moineșteanca”

Corala ”Armonia” - România

Paula Seling - Poveste din Viflaim

Paula Seling - Primenește-ți gazdă casa

Paula Seling - Florile dalbe


Paula Seling - Din an în an

Paula Seling - Copilule cu ochi senini 

Paula Seling - Colindăm, colindăm iarna

Paula Seling - A mai trecut un an

 

Mos Nicolae

Sfântul Mare Ierarh Nicolae

Obiceiurile de Mos Nicoale sunt consemnate în traditia occidentală, precum și în tradiția românească. Sfântul Nicolae este sărbătorit în 6 decembrie, fiind supranumit și ”Făcătorul de minuni”, patron al Greciei. El este unul dintre cei mai populari sfinți ai creștinătății.

Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut in localitatea Patara din Asia Mica, in cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriți si creștini devotați.

Crescut in spiritul poveței creștine “să împarți averea săracilor”, Sfântul Nicolae și-a dat întreaga moștenire pentru a-i ajuta pe nevoiași.

La primul sinod ecumenic ținut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale.

Obiceiuri de Mos Nicolae

Originea obiceiului de a da o nuia celor neascultători

Nicolae, ajuns, episcop de Myra de la o vârsta fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviți cu nuielușa în semn de avertisment.

Tot tradiția spune ca nuielușa cu care este lovit neascultătorul trebuie sa fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Nașterea Domnului (Crăciun), înseamnă ca sfântul “a mijlocit” iertarea celui care a fost lovit.

Sfântul Nicolae a știut, însă, ca după mustrare se cere mângâiere. Astfel, el a făcut multe daruri săracilor, i-a liniștit pe cei întristați și a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi.

Protectorul celor săraci

De numele sfanțului sunt legate mai multe povesti creștine, printre care si aceea potrivit căreia acesta ar fi oferit, in secret, diferite bunuri materiale fiicelor unui om sărac, aflate in pericol de a ajunge sclave pentru ca nu aveau o zestre suficienta pentru a-si găsi un soț.

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor săraci, ci si al copiilor, al marinarilor si al victimelor judecaților nedrepte, fiind venerat in întreaga lume.

Sfântul Ierarh Nicolae a murit in anul 340, iar, din anul 1087, moaștele sale sunt păstrate la o biserica ce ii este dedicata, in Bari, in sudul Italiei.

Traditii de Sfantul Nicolae

Sfântul Nicolae, in tradiția românească

În tradițiile românești, Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, aluzie la zăpadă care cade în luna decembrie; păzește soarele, care încearcă să se refugieze pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lasa lumea fără lumină și căldură; este iscoadă a diavolului; stăpânește apele, fiind patron al corăbierilor pe care îi scapă de la înec; apără soldații în război, motiv pentru care aceștia îl invoca în timpul luptelor; ajuta văduvele, orfanii și fetele sărace care vor să se mărite.

A salvat de la moarte trei bărbați condamnați pe nedrept

Istoria vieții Sfântului Nicolae vorbește și despre o altă minune și anume că a izbăvit de la moarte pe trei bărbați năpăstuiți pe nedrept.

Pe când aceștia erau în închisoare au aflat de timpul când aveau sa fie omorați și au chemat pe sfânt în ajutor; i-au pomenit și de binefacerile ce le făcuse cu alții, cum izbăvise de moarte pe alți trei bărbați din Lichida.

Iar Sfântul Nicolae, cel grabnic spre ajutor și gata spre apărare, s-a arătat în vis împăratului și exarhului; pe exarh l-a mustrat pentru că a defăimat împăratului pe cei trei bărbați, iar împăratului i-a arătat și i-a dovedit ca bărbații aceia sunt nevinovați și că din pizmă au fost pârâți că au uneltit împotriva lui.

Copiii primesc dulciuri in ghetuțe si brad

Copiii tuturor tarilor creștine au fost învățați ca, in noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul Nicolae vine si le încarcă galoșii, bocancii sau bradul cu dulciuri, jucării sau daruri din ce in ce mai costisitoare, dar unii găsesc si cate o nuielușa. In unele zone, copii ii lasă moșului apa si morcovi pentru calul sau.

In colindele romanești, cantate in plina iarna, se vorbește despre florile dalbe, flori de mar. Asta pentru ca bătrânii cunoșteau si ei ca acea joarda a Sfântului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceasta, pusa in apa, va înflori pana la Nașterea Domnului, înseamnă ca sfanțul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguța flori albe.

Nuielușele de mar care înfloresc, semn ca greșelile au fost iertate

Daca la Sfântul Andrei se punea la încolțit grâul pentru a vedea cum va fi anul care vine, de Sfântul Nicolae se pun in apa crenguțe de pomi fructiferi, pentru ca acestea sa înflorească, dovada iertării greșelilor, după cum spun tradițiile populare.

Sfântul Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite si mai răspândite. Numele este format din cuvintele grecești Nike – victorie, biruința si laos – popor, om ce face parte dintr-un popor victorios.

Tradiții occidentale

In Europa, in secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor si a activităților caritabile.

Astfel, in Germania, Franța si Olanda, ziua de 6 decembrie este considerata o sărbătoare religioasa, când sunt oferite cadouri copiilor si săracilor.

Multe tari si-au păstrat propriile obiceiuri si tradiții de Sfântul Nicolae.
Astfel, in unele culturi, Sfântul Nicolae călătorește cu un însoțitor care li ajuta.
In Olanda, episcopul călătorește pe un vapor, sosind pe 6 decembrie. Are la el o carte mare, din care afla cum s-au purtat copiii olandezi in timpul anului. Cei cuminți sunt răsplătiți cu daruri, iar cei obraznici sunt luați de asistentul sau, Black Peter.
In Germania, Sfântul Nicolae călătorește tot cu un însoțitor, cunoscut drept Kinect Utrecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac in spate si o nuia in mana. Copiii obraznici sunt pedepsiți cu lovituri de nuia.
La creștinii din Ghana, moșul care aduce daruri vine din jungla, in timp ce in Hawai, el coboară din barca.
In Danemarca, cel care aduce daruri cară un sac in spinare si este purtat de reni. Copiii pregătesc o farfurie cu lapte sau o budinca de orez, in speranța ca aceasta va fi mâncata de elfi, personaje despre care se crede ca li ajuta pe aducătorul de daruri.
Polonezii cred ca darurile vin de la stele, în timp ce ungurii spun că ele sunt aduse de îngeri.

Sursa: Ziarul Unirea

Vorbe

Ziua Nationala la Alba Iulia

Ziua Națională la Alba Iulia

Ziua Națională nu este niciunde mai intens trăită ca la Alba Iulia.
Capitala Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 - Alba Iulia - păstrează în această zi un aer pur românesc parcă unic în spațiul românimii.

Manifestațiile prilejuite de Ziua Națională au avut ceva în plus: prezența viitorului Președinte ales al României.

În acest an au lipsit gărzile cetății Alba Carolina, fiind prezente sporadic; de asemenea a lipsit fasolea cu ciolan!!!

În plus s-a remarcat prezența paradei militare.

Ce a fost plăcut și benefic!?! Am simțit o liniște a românilor prezenți în Cetatea Marii Uniri! Nu s-au auzit huiduieli contra vreunui partid politic, mai mult au fost aplauze pentru Președintele ales al României.

Nimic fără tricolor!!!

Tot ce era de vânzare în cetate și în jurul cetății era cu tricolor!

Ploaia rece a fost partea neplăcută a sărbătorii de la Alba Iulia! Dar a fost excelent pentru un ceai fierbinte sau vin fiert!

 
Cornel Pârv transmite tuturor românilor, de Ziua Naţională

"Să nu îşi uite rădăcinile şi istoria şi să fie uniţi”.

Nu au lipsit adevărații patrioți care au o vârstă, și în pofida anilor nu lipsesc de la sărbătoarea românilor de la Alba Iulia.
Am stat de vorbă cu un patriot - Cornel Pârv - din zona Hunedoarei, mai precis din localitatea Baru Mare, care la cei 95 de ani a venit în ”cetatea sfântă”.  La 13 ani a venit prima oară la Alba Iulia și a continuat să vină mereu la Alba Iulia! A fost orfan, s-a înrolat voluntar în armată pentru că a vrut să servească patria, dar a avut un accident și apoi a stat în spital o perioadă mai lungă de timp.
M-au împresionat mult cuvintele lui care inspirau trăirile momentului : "Noi aici tremurăm de frig, dar dacă nu ar veni nicicare, dacă ar veni doar scumpa noastră Armată, cum ar fi 1 Decembrie? Trebuie şi civilii să facă un efort şi să vină în Capitala Unirii şi să arate că îşi iubesc patria”


Am primit un pliant de la o voluntară din Moldova de peste Prut care spunea cu amărăciune: ”îi trist că sărbătorim Ziua Unirii despărțiți (de basarabeni)”! 

Da e trist!!! 

Dar avem vești bune de la Chișinău! Coaliția proeuropeană a câștigat peste 50% dintre mandatele din Parlamentul Republicii Moldova. 
Este un rezultat strâns, dar este victorie precum a fost și la 27 martie 1918 când Sfatul Țării a hotărât cu 54% Unirea Basarabiei cu România.  

Și mă gândesc la toți românii din jurul României!!!

1 DECEMBRIE